Oare ce este Pastele ?

Si cum spuneam …… cat de curand vom sarbatorii Sfintele Paste.Dar inafra ca este o sarbatoare importanta pentru noi si ca stim de la orele de religie ca in aceasta zi Iisus a reinviat din morti…..dar ce sa continuam noi aceasta poveste…sigur o stiti voi😉 Sunt aici sa va arat unele obiceiuri ciudate sau mai putin ciudate de Paste.

Traditii, obiceiuri si superstitii de Paste:

Focurile de Pasti

De Inviere, pe dealuri si pe coline izbucnesc flacari puternice, fiind “focurile de veghe”, care in unele sate sunt aprinse si ard tot cursul noptii. In jurul lor stau oamenii care istorisesc intamplari din viata lui Iisus dupa Sfanta Scriptura a Noului Testament. Flacaii si baietii sar pe deasupra focului pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa nu aiba nicio putere asupra lor.

In Bucovina se fac pe inaltimi clai din cetina si sunt tinute aprinse toata noaptea.

In Transilvania se aprinde o roata careia i se da drumul de pe deal la vale. In timp ce ard focurile, taranca pregateste blidul cu merinde. Intr-un cosulet sau castron se asaza tot ce doreste sa se sfinteasca: pasca, oua incondeiate, o bucatica de slanina, branza, unt, hrean (hreanul e folosit si ca medicament, mai ales pentru oi sau vite, el pastrandu-se in pamant dupa ce a fost sfintit), iarba mare (care se amesteca in hrana vitelor ca sa dea mai mult lapte), usturoi (cu care se freaca trupul celor bolnavi), mac, sare, leustean (tot pentru vitele bolnave), tamaie (folosita in caz de cumpene grele/furtuni/pentru tamaiatul bolnavilor), busuioc, carpa (careia i se atribuie calitati vindecatoare) cu care s-au sters ouale rosii si o lumanare (care e pastrata numai sapte ani si este aprinsa impreuna cu tamaia, cand este amenintat satul cu grindina).

 

Spalarea din dimineata Invierii

Intr-un lighean se pune un ou rosu si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz, zicand: “Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul, toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti, sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor”. Dupa aceea se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice: “Sa fiu mandru si curat ca argintul”. Fetele mai zic urmatoarele: “Sa trec la joc din mana-n mana ca si banul, sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa”. In unele zone, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu el vei fi onorat ca busuiocul.

 

Masa de Pasti

Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata.

Intorsi de la biserica, membrii familiei se asaza la masa, gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un pahar de bautura. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de un alt membru al familiei, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a Inviat!”, la care se raspunde cu formula “Adevarat a Inviat!”. Dupa credinta populara, este bine sa tii minte cu cine ai ciocnit intai pentru ca, daca te ratacesti in vreo padure, n-ai decat sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit intai de Pasti si imediat gasesti drumul pe unde ai venit.

 

Bucate sfintite la slujba de Inviere

Ouale curatite. Cine mananca oua in prima data din ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om sau vita face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi.

Slanina. Slanina este folosita la mai multe leacuri: se ung ranile, iar daca se imbolnaveste vreun om sau vita si mananca slanina, acesta se vindeca. De asemenea, scranteala unui picior sau a unei maini se unge cu ea. Daca cineva este bolnav de friguri se afuma cu slanina, cu tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din acea slanina.

Hreanul. Cine mananca hrean atunci cand vine acasa de la biserica in noaptea de Inviere va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. De asemenea, se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si este bun contra frigurilor.

Sarea. Sarea este folosita la sfintirea fantanilor.

Usturoiul. Usturoiul sfintit, pus in pamant, nu se strica si serveste la alungarea strigoilor de la casa – se ung usile grajdurilor cu el. La nevoie se freaca si oamenii bolnavi (mai ales pentru vatamatura).

Samanta de busuioc. Cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi.

 

Udatul fetelor

In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Initial, stropitul se facea cu apa de fantana, insa astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.

Una dintre legendele care explica acest obicei spune ca a doua zi de Pasti, o fata crestina vindea oua. De la ea cumpara o fata pagana. Cele doua intrand in vorba, prima ii explica legea crestineasca, dar cea de-a doua, neincrezatoare, ii spune: “Te-oi crede daca s-or inrosi ouale pe care mi le-ai vandut!”. Pe data, ouale s-au inrosit, iar de spaima, fetele au lesinat amandoua. Trecand pe acolo doi flacai, le-au vazut si le-au stropit cu apa de la fantana. Revenindu-si, fetele le-au daruit drept rasplata oua inrosite, iar pagana s-a increstinat.

 

Saptamana Luminata

Prin Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, cei din popor cred ca raiul se deschide tuturor sufletelor retinute in prinsoarea iadului, incepand de la Adam si pana la venirea Mantuitorului, si ramane deschis de la Inviere pana la Duminica Tomii.

Cine moare in acest interval si mai ales in ziua de Pasti sau in saptamana cea dintai dupa Pasti, numita pretutindeni Saptamana Luminata, merge de-a dreptul in rai pentru ca lumina raiului straluceste fiecaruia care moare in aceasta saptamana si pentru ca in timpul acesta usile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului inchise. Cel care moare este primit in rai, indiferent de pacatele care le-a facut, caci toate i se iarta. Si cel care se naste in aceasta zi, si mai cu seama cand trage clopotul intaia oara la biserica, este un om norocos pentru toata viata.

Dupa credinta poporului si datina cea veche, ca dovada ca in acest interval Raiul este deschis, in ziua de Inviere se scoate usa din mijloc a altarului si se pune deoparte, unde sta apoi toata Saptamana Pastilor – Saptamana Luminata.  

 

Pastele Mic

Duminica imediat urmatoare Invierii, Duminica Tomii, este cunoscuta in popor ca Pastele mic. In aceasta zi, in unele locuri exista obiceiul ca tinerii „sa se lege frati”. Legamantul se face „pe sange”, „pe datul mainilor” sau „pe par”. La „fratia pe par”, cei doi isi smulg din cap cate un fir de par pe care il ingroapa apoi amandoi in acelasi loc, numai de ei stiut.

 

Pastele Blajinilor

Prima luni din a doua saptamana dupa Pasti se mai numeste Lunea Mortilor, Pastele Mortilor, Pastele Mici, Pastele Rohmanilor, Pastele Blajinilor sau Matcalaul.

Blajinii sunt fiinte mitice care traiesc pe Taramul Celalalt, dar pastreaza legaturi cu lumea noastra. Li se mai spune Rohmani, Rocamni, Rugmani, Urici si Oameni Rosii. Se crede ca ei provin din copii nebotezati morti imediat dupa nastere. Altii spun ca Rohmanii sunt oameni vechi, care au o credinta mai curata decat a actualilor pamanteni. Ei duc cam aceeasi viata ca noi, avand orase si sate. La sfarsitul lumii ei vor lua locul oamenilor pe pamant.

Ei locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. Unii dintre ei au apucaturi dusmanoase. Cele mai multe legende ii prezinta insa ca pe niste fiinte miloase, devotate lui Dumnezeu.

De Pastele Blajinilor se crede ca sufletele mortilor sunt slobode, de aceea in aceasta zi se gatesc multe si alese bucate, impartindu-se pe la vecini, cu credinta ca mortii numai in aceasta zi sunt liberi si pot gusta din mancarurile pregatite. La cine nu serbeaza si nu da mortilor de pomana vin mortii noaptea si le cer. In unele tinuturi se impart doar oua si colaci saracilor si se face slujba la cimitir. De Pastele Blajinilor au loc sarbatori campenesti, unde se mananca oua rosii si incondeiate. Se crede ca Blajinii se bucura tare mult vazandu-i pe oameni ca petrec la aceasta sarbatoare.

 

Pastele cailor

Pastele Cailor se sarbatoreste in ziua de joi din a sasea saptamana care urmeaza dupa Pasti cand se crede ca, pentru un ceas, si pentru o singura data pe an, caii se satura de pascut iarba. Se pare ca in vechime era o zi a Soroacelor, cand se incheiau diferite afaceri. Cum data acestei sarbatori putea varia de la an la an cu un numar mare de zile, importanta ei s-a diminuat treptat, primind un sens peiorativ: a nu da inapoi ceea ce ai imprumutat, a amana pana la Pastele Cailor, pana la Sfantul Asteapta, deci a nu te tine de cuvant.

 

                                                                                                                                   Sabina🙂

One thought on “Oare ce este Pastele ?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s